Dilatația-volvulul gastric, cunoscută în mod obișnuit ca GDV sau torsiune stomacală, este o afecțiune care pune viața în pericol, care afectează în primul rând rasele de câini mari, cu piept adânc. Înțelegerea modului în care veterinarii diagnostichează și tratează torsiunea stomacului câinelui este crucială pentru proprietarii de animale de companie, deoarece intervenția promptă poate îmbunătăți semnificativ șansele de supraviețuire. Acest articol oferă o prezentare cuprinzătoare a procesului de diagnosticare și a opțiunilor de tratament disponibile pentru câinii care suferă de această boală severă.
⚠️ Înțelegerea torsiunii stomacale (GDV)
Torsiunea stomacului apare atunci când stomacul se umple cu gaz și apoi se răsucește pe axa sa, întrerupând alimentarea cu sânge. Această răsucire sau volvulus poate duce la complicații severe, inclusiv șoc, leziuni ale organelor și chiar moarte. Stomacul destins apasă pe vasele de sânge majore, reducând fluxul de sânge înapoi la inimă.
Recunoașterea semnelor precoce ale GDV este esențială pentru a căuta imediat asistență veterinară. Cu cât afecțiunea este abordată mai devreme, cu atât rezultatul este mai bun pentru câinele afectat. Acțiunea rapidă este adesea diferența dintre viață și moarte în aceste cazuri.
🔍 Recunoașterea simptomelor GDV
Mai multe simptome cheie pot indica faptul că un câine suferă de torsiune abdominală. Aceste simptome apar adesea brusc și progresează rapid. Observarea acestor semne și acționarea rapidă este esențială.
- Neliniște și anxietate: Un câine poate părea agitat și incapabil să se liniștească.
- Vărsături neproductive: câinele poate încerca să vomite, dar nu poate aduce nimic în evidență.
- Abdomen destins: zona stomacului pare umflată și strânsă la atingere.
- Salivare excesivă: Salivația crescută este un semn comun de disconfort și greață.
- Gâfâitul și ritmul cardiac rapid: câinele poate prezenta o respirație dificilă și o frecvență cardiacă crescută.
- Slăbiciune și colaps: în cazuri severe, câinele poate deveni slab și se poate prăbuși.
Dacă observați oricare dintre aceste simptome, solicitați imediat asistență veterinară. Timpul este esențial atunci când vine vorba de tratarea GDV.
🩺 Procesul de diagnosticare
Când un câine prezintă simptome care sugerează GDV, medicii veterinari urmează o abordare sistematică pentru a confirma diagnosticul. Aceasta implică o combinație de examinare fizică și tehnici imagistice de diagnosticare.
Examenul fizic
Medicul veterinar va începe cu o examinare fizică amănunțită, evaluând starea generală a câinelui. Ei vor verifica ritmul cardiac, ritmul respirator și culoarea gingiilor pentru a evalua starea circulatorie a câinelui. Palparea abdomenului poate dezvălui distensie și disconfort. Veterinarul va căuta, de asemenea, semne de șoc, cum ar fi gingii palide și puls slab.
Radiografie (raze X)
Radiografia, sau raze X, este instrumentul principal de diagnostic utilizat pentru a confirma torsiunea stomacului. Razele X pot arăta clar stomacul destins și aspectul caracteristic de „bule duble”. Acest lucru se datorează compartimentării stomacului plin de gaz cauzată de torsiune. Razele X ajută medicul veterinar să determine severitatea și locația răsucirii.
Teste de sânge
Testele de sânge sunt efectuate pentru a evalua starea generală de sănătate a câinelui și pentru a identifica orice probleme de bază. Aceste teste includ de obicei o hemoleucogramă completă (CBC) și un profil biochimic. CBC poate dezvălui semne de infecție sau inflamație, în timp ce profilul biochimic poate evalua funcția organelor și echilibrul electrolitic. Analiza gazelor din sânge poate fi, de asemenea, efectuată pentru a evalua oxigenarea câinelui și starea acido-bazică.
Electrocardiograma (ECG)
Se poate efectua o electrocardiogramă (ECG) pentru a monitoriza ritmul cardiac al câinelui. GDV poate provoca aritmii cardiace din cauza presiunii asupra inimii și a eliberării de toxine din țesutul stomacal deteriorat. Monitorizarea ritmului cardiac ajută medicul veterinar să identifice și să gestioneze eventualele complicații cardiace.
🚑Opțiuni de tratament pentru GDV
Tratamentul pentru GDV are ca scop decomprimarea stomacului, corectarea torsiunii și stabilizarea stării generale a câinelui. Aceasta implică de obicei o combinație de management medical și intervenție chirurgicală.
Stabilizare
Primul pas în tratarea GDV este stabilizarea câinelui. Aceasta presupune administrarea de fluide intravenoase pentru combaterea șocului și îmbunătățirea fluxului sanguin. Oxigenoterapia este oferită pentru a susține funcția respiratorie. Medicamentele pentru durere sunt administrate pentru a atenua disconfortul.
Decompresie gastrica
Decompresia gastrică se efectuează pentru a reduce presiunea din stomacul destins. Acest lucru se poate realiza prin mai multe metode:
- Tub orogastric: Un tub este trecut prin esofag în stomac pentru a elibera gaz și lichid.
- Trocarizare: Un ac este introdus direct în stomac prin peretele abdominal pentru a elibera gaz.
Decompresia ajută la îmbunătățirea fluxului sanguin și la reducerea riscului de complicații ulterioare.
Chirurgie (corecția torsiune gastrică)
Intervenția chirurgicală este necesară pentru a corecta torsiunea și pentru a preveni reapariția acesteia. Procedura chirurgicală implică de obicei următoarele etape:
- Repoziționarea stomacului: Stomacul este deztors cu grijă în poziția sa normală.
- Golirea gastrică: orice conținut rămas din stomac este îndepărtat.
- Gastropexie: Stomacul este atașat chirurgical de peretele abdominal pentru a preveni torsiunea viitoare.
- Splenectomie (dacă este necesar): în unele cazuri, splina poate fi deteriorată din cauza torsiunii și necesită îndepărtarea.
Gastropexia este o componentă critică a intervenției chirurgicale, deoarece reduce semnificativ riscul de recidivă. Fără gastropexie, este posibil ca stomacul să se răsucească din nou.
Îngrijire postoperatorie
Îngrijirea postoperatorie este esențială pentru o recuperare reușită. Aceasta include:
- Monitorizarea semnelor vitale: ritmul cardiac, ritmul respirator și temperatura sunt monitorizate îndeaproape.
- Managementul durerii: Se continuă administrarea de medicamente pentru durere pentru a asigura confortul câinelui.
- Terapia cu fluide: fluidele intravenoase sunt continuate pentru a menține hidratarea și echilibrul electrolitic.
- Suport nutrițional: Se introduce treptat o dietă blândă, începând cu mese mici, dese.
- Antibiotice: Antibioticele sunt administrate pentru a preveni infectarea.
Monitorizarea atentă și îngrijirea de susținere sunt cruciale în timpul perioadei de recuperare.
🛡️ Prevenirea GDV
Deși nu este întotdeauna posibilă prevenirea GDV, există câteva măsuri care pot fi luate pentru a reduce riscul:
- Hrănirea cu mai multe mese mici: în loc de o masă mare, hrăniți câinele cu câteva mese mai mici pe parcursul zilei.
- Evitați exercițiile fizice după masă: Nu permiteți câinelui dvs. să facă exerciții energic imediat după masă.
- Boluri cu hrană ridicată: beneficiul bolurilor cu hrană ridicată este dezbătut, dar unele studii sugerează că acestea pot crește riscul de GDV la anumite rase. Consultați-vă cu medicul veterinar.
- Gastropexie profilactică: Pentru câinii cu risc crescut de GDV, poate fi efectuată o gastropexie profilactică pentru a preveni torsiunea. Acest lucru se face adesea în timpul sterilizării sau sterilizării.
Discutarea măsurilor preventive cu medicul veterinar este esențială, mai ales dacă dețineți o rasă predispusă la GDV.
